Recunosc , deşi am început acest blog entuziasmată , după primele articole mi-am neglijat responsabilitatea de a mai scrie . Şi nu pot să spun că e numai vina şcolii din moment ce două dintre luni am fost în vacanță . Pot totuşi să spun că mi-am îndeplinit cât de cât scopul şi vacanța asta de vară nu am mai stat atât de mult la laptop ( cel puțin comparat cu vara trecută ). Iar de când cu clasa a 10-a numai de blog nu mi-am mai bătut eu capul .
Informatică începe în forță ca şi anul trecut cu teme de câte 20+ probleme , iar eu nefiind tocmai pricepută, nu le termin atât de repede pe cât ar trebui . Ritmul este asemanător şi la celelalte materii importante ,desigur.
Mi-a atras totuşi atentia un mail care făcea referire la această pagină făcută de mine , de care uitasem aproape complet . Şi iată-mă scriind din nou lucruri la întâmplare .
(from the book i’m currently reading)
“De ce zâmbim? De ce râdem? De ce ne simțim singuri? De ce suntem triști și confuzi? De ce citim poezie? De ce plângem când vedem un tablou? De ce inima ne-o ia razna când iubim? De ce ne simțim rușinați? Ce este acel lucru din adâncul stomacului tău numit dorință?”
B. A. Sáenz -„Aristotel și Dante descoperă secretele Universului”
blogulfistichiu 